Ecografia abdominală este una dintre cele mai utilizate metode de imagistică pentru diagnosticarea afecțiunilor de la  nivelul organelor abdominale, datorită faptului că este o procedură rapidă, neinvazivă și nedureroasă. O astfel de investigație oferă medicului informații importante pentru stabilirea unui diagnostic și a unui tratatament adecvat. Pentru a se putea obține imagini cât mai clare și precise, este important să urmezi câteva reguli înaintea programării pentru ecografie. Ce este ecografia abdominală? Sursă foto: freepik.com Ecografia abdominală utilizează unde sonore de frecvență înaltă pentru a obține imagini ale organelor din cavitatea abdominală. Acest tip de investigație este utilizat pe scară largă pentru a aprecia structura și funcționalitatea diverselor organe, fără a te expune la radiații sau manopere invazive. Există mai multe tipuri de ecografii abdominale, în funcție de zona sau organele care trebuie vizualizate: Ecografie abdominală completă – permite evaluarea întregului abdomen, inclusiv ficatul, rinichii, pancreasul, vezica biliară si celelalte organe.  Ecografie abdominală superioară – se concentrează pe organele de la nivelul abdomenului superior, precum ficatul, pancreasul și splina.  Ecografie abdominală inferioară – utilizată pentru a investiga organele din porțiunea inferioară a abdomenului, incluzând rinichii, vezica urinară și organele pelvine la femei. Cu ajutorul unei ecografii abdominale pot fi vizualizate și analizate organe precum: Ficatul Vezica biliară  Rinichii Splina Pancreasul Vezica urinară  Vasele de sânge abdominale  În clinica noastră poți beneficia de servicii de medicină internă, care includ ecografie abdominală și pelvis. Vei efectua această investigație în cadrul unui consult efectuat de un medic specializat și în imagistică medicală care te va ghida pe tot parcursul procedurii.    Pregătirea pentru ecografia abdominală Sursă foto: freepik.com Dacă îți dorești să obții cele mai precise rezultate, este esențial să efectuezi pregătirea înainte de ecografie întocmai cum ți-a recomandat medicul tău. Această pregătire poate implica respectarea unor reguli alimentare, de hidratare și legate de medicația personală. Alimentație De obicei, este recomandat să nu mănânci cu aproximativ 6 ore înainte de investigație, deoarece alimentele pot produce gaze intestinale care vor afecta claritatea imaginilor. Dacă respecți această regulă, medicul va putea vizualiza într-o modalitate optimă organele abdominale, în special ficatul și vezica biliară.  Hidratare  În funcție de zona care urmează a fi examinată, medicul îți poate solicita să consumi apă fix înaintea efectuării investigației pentru a umple vezica urinară, ceea ce va facilita vizualizarea anumitor structuri. Este recomandat să eviți însă băuturile carbogazoase, deoarece acestea pot produce disconfort și gaze intestinale.  Medicație  Ca regulă generală, este important să informezi întotdeauna medicul curant despre medicația pe care o iei acasă. In general, tratamentul medicamentos pe care îl folosești de obicei poate fi continuat, însă există și medicamente care pot afecta precizia unei ecografii și pentru care medicul îți poate recomanda o oprire temporară înaintea investigației.    Cum se desfășoară procedura? Sursă foto: freepik.com Ecografia abdominală este o procedură simplă, nedureroasă, care se desfășoară pe o durată medie de 15-30 de minute. Medicul va începe cu poziționarea ta și vei fi rugat să te așezi pe spate pe masa de examinare. În unele cazuri, ar putea fi necesar să schimbi poziția, să te întorci pe o parte sau alta sau să inspiri adânc pentru a permite o vizualizare mai clară a anumitor organe.  După poziționare, medicul va aplica un gel pe piele în zona care urmează a fi examinată. Acesta ajută la conducerea undelor sonore și la eliminarea bulelor de aer care ar putea distorsiona imaginile.  Ulterior, va folosi un dispozitiv numit transductor, care emite unde sonore și colectează semnalele reflectate. Acesta este aparatul pe care îl va mișca de-a lungul abdomenului pentru a obține imagini din unghiuri diferite, pe care le analizează pe monitor în timp real. Vei fi ghidat pe tot parcursul examinării pentru a putea obține cele mai precise imagini.   Afecțiuni detectabile prin ecografie abdominală Sursă foto: freepik.com Ecografia abdominală poate ajuta la diagnosticarea unei game largi de afecțiuni și anomalii, printre care se numără și următoarele: Boli hepatice – ecografia poate evidenția un ficat de dimensiuni mărite, prezența nodulilor sau a formațiunilor tumorale, precum și acumularea de lichid (ascită). Afecțiuni ale vezicii biliare – această investigație este utilă și pentru depistarea calculilor biliari, a inflamației sau a anomaliilor de structură.  Boli renale – ecografia abdominală poate decela rinichi măriți, chisturi, tumori sau diverse blocaje de tract urinar.  Avantajele și limitările ecografiei abdominale Sursă foto: freepik.com Ca orice altă procedură medicală, și ecografia abdominală prezintă avantajele și limitările sale. Iată câteva din cele mai apreciate beneficii pe care le prezintă: Este o procedură neinvazivă și nedureroasă – nu implică tăieturi, incizii, manevre cu risc de sângerare Nu implică radiații – ecografia utilizează unde sonore de frecvență înaltă, deci nu te poți iradia în timpul acestei proceduri.  Este o investigație rapidă și accesibilă – are o durată scurtă și este disponibilă în multe clinici medicale.  Singurele dezavantaje pe care le prezintă această investigație le reprezintă limitările cauzate de prezența gazelor intestinale care pot obstrucționa vizibilitatea anumitor organe și faptul că, desigur, nu poate detecta orice afecțiune. Spre exemplu, leziunile de dimensiuni foarte reduse, afecțiunile vasculare pot necesita metode de imagistică suplimentare.    Întrebări frecvente despre ecografia abdominală Sursă foto: freepik.com Care este durata procedurii? O ecografie abdominală durează în medie între 15 și 30 de minute, în funcție de complexitatea investigației și de organele analizate.  Care sunt contraindicațiile ecografiei abdominale? Această investigație nu prezintă contraindicații majore și este sigură pentru majoritatea pacienților, inclusiv pentru femeile însărcinate și pentru copii. Cum se interpretează rezultatele ecografiei? Medicul care efectuează ecografia este specializat și în imagistică medicală. Acesta va analiza în timp real imaginile de pe monitor, îți va comunica verbal opinia sa medicală și va scrie rezultatele interpretării sale în documentele pe care le vei primi la finalul consultației. De asemenea, poate sugera investigații suplimentare sau un tratament adecvat în funcție de constatările din timpul ecografiei.    Ecografia abdominală este o metodă esențială pentru evaluarea sănătății organelor interne, oferind o imagine clară a posibilelor afecțiuni. O pregătire corespunzătoare și colaborarea cu medicul care efectuează investigația asigură obținerea unor rezultate precise. Dacă ai nelămuriri privind procedura sau

Partenerul de viață îți reproșează că sforăi? Dimineața te trezești obosit, iar peste zi te ia somnul? S-ar putea să suferi de sindrom de apnee în somn! Citește în continuare și află mai multe despre această afecțiune și la ce opțiuni de tratament poți apela.  Ce este apneea în somn? Sursă foto: freepik Apneea în somn este o afecțiune care constă în oprirea și repornirea respirației în timpul somnului, fapt ce duce la treziri repetate și consecințe serioase asupra stării generale de sănătate.  Apneea în somn poate fi de mai multe tipuri: Obstructivă – Apare cel mai frecvent și se produce atunci când căile aeriene superioare sunt blocate de multe ori în timp ce dormi, reducând sau oprind complet fluxul de aer. Poate fi determinată de orice factor care duce la îngustarea tractului respirator, de exemplu obezitatea, amigdalele mărite sau modificările hormonale.  Centrală – Apare atunci când creierul nu trimite semnalele necesare pentru a determina reflexul de a respira. Poate fi declanșată de diverse afecțiuni medicale care influențează modul în care creierul reglează funcționarea căilor respiratorii și a mușchilor toracici, de exemplu, insuficiența cardiacă, boala Parkinson sau accidentele vasculare cerebrale. Complexă ( Apneea centrală în somn apărută în urma tratamentului) – Inițial, simptomele sunt caracteristice apneei obstructive, dar odată ce se începe tratamentul, respirația devine neregulată, iar pauzele respiratorii sunt cauzate de o lipsă de impulsuri nervoase care controlează mușchii respiratori, caracteristic apneei centrale. Această situație este frecvent întâlnită la persoanele care urmează terapie cu presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP) sau alte forme de tratament pentru apneea obstructivă. Trezirile repetate din timpul nopții împiedică intrarea în fazele profunde ale somnului, ceea ce duce la odihnă insuficientă, oboseală excesivă în timpul zilei, reducând productivitatea la locul de muncă sau la școală și afectând capacitatea de concentrare.  Vei deveni iritabil, vei prezenta schimbări dispoziționale sau semne de depresie. De asemenea, există un risc crescut de accidente la locul de muncă sau în trafic din cauza somnolenței și a scăderii vigilenței. Pe termen lung, apneea în somn este asociată cu probleme grave de sănătate, cum ar fi hipertensiunea arterială, boli cardiace, accidente vasculare cerebrale și diabet de tip 2.  Astfel, dacă te confrunți cu apnee în somn, sănătatea și calitatea vieții tale pot fi afectate semnificativ. Simptome ale apneei în somn Sursă foto: freepik Atunci când suferi de apnee în somn vei prezenta anumite simptome. Iată care sunt cele mai frecvente dintre acestea:  Simptome nocturne Sforăit puternic Episoade în care încetezi să respirați în timpul somnului  Dispnee nocturnă Treziri repetate pe timpul nopții Insomnie Tipare neobișnuite de respirație Transpirații nocturne sau senzația de somn agitat Simptome diurne Dureri de cap, în special de dimineața Gură uscată sau dureri în gât la trezire Somnolență excesivă în timpul zilei (hipersomnie) Dificultăți de concentrare Iritabilitate Schimbări ale dispoziției Senzație de oboseală sau epuizare Disfuncție sexuală Este important să consulți un medic dacă ai depistat mai multe dintre aceste simptome, iar ele îți afectează viața sau relația cu partenerul. Mergi la medic și discută cu acesta despre semnele pe care le ai și care sunt opțiunile terapeutice. Programează-te acum la un consult ORL la clinica noastră și află cum să gestionezi apneea în somn! Factori de risc pentru apneea în somn Sursă foto: freepik Nu toate persoanele vor dezvolta apnee în somn, dar există anumiți factori de risc care pot să influențeze apariția bolii. Acești pot fi de mai multe tipuri, cei mai incriminați în etiologia acestei afecțiuni fiind:  Factorii fiziologici Vârsta peste 40 de ani Genul masculin Obezitatea  Structura anatomică (un maxilar mic, amigdale mari sau o limbă voluminoasă) Istoric familial de apnee în somn Stilul de viață Dieta nesănătoasă (consumul excesiv de alimente bogate în grăsimi și zahăr) Lipsa activității fizice  Consumul excesiv de alcool Fumatul  Utilizarea de medicamente sedative sau hipnotice  Condiții medicale asociate Hipertensiunea arterială Diabetul de tip 2  Insuficiența cardiacă  Sindromul ovarului polichistic Tulburările tiroidiene Diagnosticarea apneei în somn Sursă foto: freepik Pentru a afla cu certitudine dacă suferi de apnee în somn va trebui să mergi la medic pentru mai multe investigații. Inițial ți se va face un examen clinic detaliat, care include colectarea istoricului personal și familial, precum și o evaluare a simptomelor cu care te confrunți. Medicul îți va adresa întrebări despre oboseala diurnă, sforăit, pauze în respirație observate în timpul somnului și dificultatea de concentrare sau iritabilitatea din timpul zilei.  De asemenea, examenul fizic poate include măsurători ale greutății, circumferinței gâtului, tensiunii arteriale, și evaluarea altor afecțiuni medicale asociate, cum ar fi hipertensiunea sau diabetul sau tratamentului pentru acestea. Pentru a confirma diagnosticul, se recomandă o poligrafie cardio-respiratorie, care este un test mai simplu, efectuat de obicei la domiciliu. Acesta monitorizează ritmul cardiac, fluxul de aer nazal și nivelul de oxigen din sânge în timpul somnului.  Poligrafia este utilă în diagnosticarea formelor moderate sau severe de apnee obstructivă în somn și oferă medicului o imagine de ansamblu asupra problemelor respiratorii din timpul nopții. Totuși, acest test nu este la fel de precis ca alte metode de diagnostic. Pentru un diagnostic de certitudine, medicul poate solicita o polisomnografie, considerată standardul de aur în evaluarea tulburărilor de somn.  Polisomnografia se efectuează într-un laborator specializat și implică monitorizarea pe parcursul întregii nopți a unor parametri mai complecși, precum activitatea cerebrală (EEG), mișcările ochilor, tonusul muscular (EMG), ritmul cardiac, respirația și nivelul de oxigen din sânge. Astfel, se obțin date despre modul în care treci prin diferitele faze ale somnului și despre frecvența și durata episoadelor de apnee sau hipopnee (respirație superficială).  În unele cazuri, polisomnografia poate fi combinată cu un test de adaptare la dispozitivele cu presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii (PAP), care sunt utilizate în tratarea apneei obstructive. Se formulează diagnosticul de apnee dacă în timpul studiului somnului sunt înregistrate cel puțin 5 evenimente de respirație pe ora de somn. Severitatea apneei în somn este determinată în primul rând de numărul mediu de evenimente respiratorii pe oră. Tratamentul CPAP Sursă foto: freepik CPAP (presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii) este un aparat care utilizează o presiune

Cearcănele sunt una dintre cele mai comune preocupări legate de aspectul fizic și afectează atât femeile, cât și bărbații. Acestea pot face ca fața să pară obosită și lipsită de vitalitate, chiar și atunci când te simți odihnit. Înțelegerea cauzelor și adoptarea unor metode eficiente de tratament te vor ajuta să scapi de cearcăne și chiar să previi apariția acestora. Citește în continuare și află cum să scapi de cearcăne cu ajutorul celor mai simple și eficiente metode.  De ce apar cearcănele? Sursă foto:freepik.com Cearcănele apar din mai multe motive, printre care se numără: Genetica: Dacă persoanele din familia ta au cearcăne, este posibil să le moștenești și tu. Lipsa de somn: Somnul insuficient va face pielea să pară mai palidă, iar astfel cearcănele vor fi mai vizibile. Deshidratarea: Lipsa unei hidratări corespunzătoare va afecta aspectul pielii tale. Alimentația: O dietă săracă în nutrienți poate contribui la apariția cearcănelor. Stresul și oboseala: Pot agrava aspectul cearcănelor. Procesul de îmbătrânire: Pe măsură ce înaintăm în vârstă, pielea își pierde din elasticitate, iar cearcănele devin mai vizibile.  Cum să scapi de cearcăne: Metode eficiente și testate care aduc rezultate Sursă foto: freepik.com Există mai multe metode disponibile la momentul actual pentru a reduce aspectul cearcănelor. Acestea variază de la modificări ale stilului de viață până la proceduri non-invazive și intervenții mai invazive în cabinetul medicului dermatolog sau estetician. Iată o listă cu cele mai eficiente  trucuri pentru a scăpa de cearcăne: Odihnă de calitate: Asigură-te că dormi între 7 și 9 ore în fiecare noapte și menține un program de somn regulat.  Hidratează-te: Bea cel puțin 2L de apă pe zi, evită alcoolul și cofeina în exces.  Ai grijă la alimentație: Consumă alimente bogate în vitamina C (citrice, ardei gras), vitamina E (semințe, nuci) și fier (carne roșie, spanac). Îngrijește zona ochilor: Folosește în mod regulat creme pentru ochi cu ingrediente active precum retinol, vitamina C, acid hialuronic, peptide și aplică comprese reci pentru diminuarea inflamației. Folosește protecție solară: Aplică zilnic cremă cu factor de protecție solară și poartă ochelari de soare pentru a proteja zona ochilor Tratează cearcănele cu acid hialuronic: Implică injectarea unui gel pe bază de acid hialuronic în zona de sub ochi pentru a reduce aspectul cearcănelor și a adăuga volum pielii subțiri și deteriorate. Procedura este una rapidă,  rezultatele sunt vizibile imediat,  iar recuperarea are o durată minimă, de doar câteva zile.  Terapii cu laser: Utilizarea laserului stimulează producția de colagen și reduce hiperpigmentarea, îmbunătățind textura pielii.  Microneedling: Folosirea unui dispozitiv cu ace fine pentru a stimula regenerarea pielii și producția de colagen.  Peeling chimic: Aplicarea unui acid pentru a exfolia stratul superior al pielii și a stimula regenerarea.  Fillere cu colagen: Injectarea de colagen pentru a adăuga volum și a reduce liniile fine.  Autotransplant de grăsime (Lipofilling): Transferul de grăsime dintr-o altă zonă a corpului în zona de sub ochi.  Radiofrecvență: Utilizarea energiei de radiofrecvență pentru a încălzi stratul dermic și a stimula producția de colagen.  Dacă vrei să afli cum să scapi de cearcăne în mod sigur și eficient, consultarea cu un medic dermatolog sau chirurg plastician este esențială pentru a determina care tratament este cel mai potrivit pentru tipul tău de piele.  Este posibil să scapi de cearcăne fără a recurge la tratamente injectabile? Sursă foto: freepik.com Da, există și metode naturale și modificări ale stilului tău de viață pe care le poți adopta pentru a reduce apariția cearcănelor fără a recurge la tratamente injectabile. Printre acestea se numără: Masajul facial: masarea ușoară a zonei de sub ochi poate îmbunătăți circulația sângelui și poate reduce acumularea de lichide Compresele reci: astfel de comprese sau chiar pliculețe de ceai rece, linguri răcite și felii de castravete pot fi aplicate pe zona ochilor pentru reducerea inflamației și calmarea pielii Hidratarea locală:  folosește creme hidratante concepute în mod special pentru zona ochilor, care să conțina ingrediente naturale precum aloe vera sau extract de ceai verde.  Alte trucuri care te vor ajuta să scapi de cearcăne Sursă foto: freepik.com Machiaj corector: folosește un corector de calitate pentru a ascunde cearcănele și alege nuanțe ușor mai deschise decât tonul pielii tale pentru a obține un efect de iluminare.  Poziția de somn: încearcă să dormi pe spate pentru a preveni acumularea lichidelor în zona de sub ochi. Odihnă și relaxare: adoptă tehnici de relaxare, precum meditație sau yoga pentru a reduce stresul și oboseala din viața ta.  Sfaturi pentru a preveni apariția cearcănelor Sursă foto: freepik.com Prevenția este la fel de, sau chiar mai importantă decât tratarea. Încearcă următoarele sfaturi pentru a preveni apariția cearcănelor: Menține un stil de viață sănătos: Odihnă adecvată, hidratare corectă și o dietă cât mai echilibrată. Folosește protecție împotriva razelor UV: Cremele cu protecția solară și ochelarii de soare vor proteja pielea sensibilă din jurul ochilor. Evită fumatul: Fumatul deteriorează aspectul pielii și contribuie la apariția cearcănelor.  Consultă un specialist: dacă cearcănele persistă, poți consulta un medic dermatolog pentru a obține sfaturi și tratamente personalizate.  Implementând aceste sfaturi și metode, poți preveni și reduce semnificativ apariția cearcănelor pentru a te bucura de un ten mai odihnit și luminos.